{"id":112,"date":"2021-12-08T08:55:22","date_gmt":"2021-12-08T08:55:22","guid":{"rendered":"https:\/\/carolresidence.ro\/?p=112"},"modified":"2024-03-02T11:08:47","modified_gmt":"2024-03-02T09:08:47","slug":"merlion-park","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/2021\/12\/08\/merlion-park\/","title":{"rendered":"Unirii Square in Timi\u0219oara"},"content":{"rendered":"<p><b>Pia\u021ba Unirii<\/b> este cea mai veche pia\u021b\u0103 istoric\u0103 din <a title=\"Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Timi%C8%99oara\">Timi\u0219oara<\/a>, amenajat\u0103 \u00een <a title=\"Baroc\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Baroc\">stil baroc.<\/a><sup id=\"cite_ref-1\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>De-a lungul istoriei sale pia\u021ba s-a numit \u0219i <i>Hauptplatz<\/i> (Pia\u021ba Principal\u0103), <i>Domplatz<\/i> (Pia\u021ba Domului) \u0219i <i>Pia\u021ba Losonczy<\/i> (dup\u0103 numele comitelui <a title=\"\u0218tefan Losonci\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/%C8%98tefan_Losonci\">\u0218tefan Losonci<\/a>, ucis \u00een 1552 c\u00e2nd cetatea a fost cucerit\u0103 de turci). Numele de <i>Pia\u021ba Unirii<\/i> i-a fost dat \u00een 1919, pentru c\u0103 aici s-au oprit trupele rom\u00e2ne care au intrat \u00een Timi\u0219oara.<\/p>\n<p>Obiectivul g\u0103zduie\u0219te importante obiective turistice, precum <a title=\"Catedrala Sf\u00e2ntul Gheorghe din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Gheorghe_din_Timi%C8%99oara\">Domul romano-catolic<\/a>, <a title=\"Palatul Baroc din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Palatul_Baroc_din_Timi%C8%99oara\">Palatul Baroc<\/a>, <a title=\"Catedrala Ortodox\u0103 S\u00e2rb\u0103 din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Catedrala_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83_din_Timi%C8%99oara\">Catedrala Ortodox\u0103 S\u00e2rb\u0103<\/a>, <a title=\"Casa Br\u00fcck din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Casa_Br%C3%BCck_din_Timi%C8%99oara\">Casa Br\u00fcck<\/a>, <a title=\"Coloana Ciumei din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Coloana_Ciumei_din_Timi%C8%99oara\">Monumentul Sfintei Treimi<\/a>, f\u00e2nt\u00e2na cu ap\u0103 mineral\u0103 \u0219i alte monumente arhitecturale. Are o suprafa\u021b\u0103 mare, dimensiunile fiind de 150 x 110 m.<\/p>\n<h2><span id=\"Istoric\" class=\"mw-headline\">Istoric<\/span><\/h2>\n<figure class=\"mw-halign-right\"><a class=\"mw-file-description\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Fi%C8%99ier:Piata_Domului(Unirii)_Timisoara_1860.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mw-file-element\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/ro\/thumb\/a\/ae\/Piata_Domului%28Unirii%29_Timisoara_1860.jpg\/250px-Piata_Domului%28Unirii%29_Timisoara_1860.jpg\" srcset=\"\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/ro\/thumb\/a\/ae\/Piata_Domului%28Unirii%29_Timisoara_1860.jpg\/375px-Piata_Domului%28Unirii%29_Timisoara_1860.jpg 1.5x, \/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/ro\/a\/ae\/Piata_Domului%28Unirii%29_Timisoara_1860.jpg 2x\" width=\"250\" height=\"117\" data-file-width=\"465\" data-file-height=\"218\" \/><\/a><figcaption>Pia\u021ba Unirii (<i>Domului<\/i>), \u00een 1860<\/figcaption><\/figure>\n<figure class=\"mw-halign-right\"><a class=\"mw-file-description\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Fi%C8%99ier:3_august_1919_Timisoara.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mw-file-element\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/8\/87\/3_august_1919_Timisoara.jpg\/250px-3_august_1919_Timisoara.jpg\" srcset=\"\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/8\/87\/3_august_1919_Timisoara.jpg\/375px-3_august_1919_Timisoara.jpg 1.5x, \/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/8\/87\/3_august_1919_Timisoara.jpg 2x\" width=\"250\" height=\"169\" data-file-width=\"440\" data-file-height=\"297\" \/><\/a><figcaption>3 august 1919, intrarea trupelor rom\u00e2ne in Timi\u0219oara<\/figcaption><\/figure>\n<p>Dezvoltarea Pie\u021bei Unirii este legat\u0103 de istoria ora\u0219ului. \u00cen 1716 trupele imperiale ale generalului <a class=\"mw-redirect\" title=\"Eugeniu de Savoia\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Eugeniu_de_Savoia\">Eugeniu de Savoia<\/a> au cucerit Timi\u0219oara din m\u00e2inile otomanilor, deschiz\u00e2nd dou\u0103 secole de dezvoltare urban\u0103 \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu <a title=\"Imperiul Austriac\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Imperiul_Austriac\">st\u0103p\u00e2nirea austriac\u0103<\/a> \u0219i <a class=\"mw-redirect\" title=\"Imperiul Austro-Ungar\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Imperiul_Austro-Ungar\">austro-ungar\u0103<\/a>. Chiar \u00een acela an a \u00eenceput redesenarea Timi\u0219oarei, care a devenit dintr-o <a title=\"Cetate\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cetate\">cetate<\/a> medieval\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de mla\u0219tini o fort\u0103rea\u021b\u0103 modern\u0103 cu str\u0103zi sistematizate.<sup id=\"cite_ref-Wiecz_2-0\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen 1716, teritoriul actualei pie\u021be era traversat de la col\u021bul nord-vestic la cel sud-estic de un val de p\u0103m\u00e2nt, care f\u0103cea parte din fortifica\u021biile Timi\u0219oarei. La exteriorul s\u0103u era \u0219an\u021bul cet\u0103\u021bii. Dac\u0103 la acel moment valul deteriorat \u00een asediu a fost reparat, la 1740 a \u00eenceput demolarea lui \u0219i umplerea \u0219an\u021bului.<sup id=\"cite_ref-istprim_3-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Unirii_din_Timi%C8%99oara#cite_note-istprim-3\">[3]<\/a><\/sup> \u00cenc\u0103 din 1733 se \u00eentocmiser\u0103 proiecte pentru amenajarea pie\u021bei.<sup id=\"cite_ref-istprim_3-1\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p><i>Cartierul Cetate<\/i> al Timi\u0219oarei \u0219i-a p\u0103strat \u00een mare m\u0103sur\u0103 aspectul pe care \u00eel avea c\u00e2nd italianul <a title=\"Francesco Griselini\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Francesco_Griselini\">Francesco Griselini<\/a> a vizitat Timi\u0219oara, \u00een a doua jum\u0103tate <a class=\"mw-redirect\" title=\"Secolul XVIII\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Secolul_XVIII\">secolul al XVIII-lea<\/a>. De pe vremea aceea exist\u0103 pie\u021bele <a title=\"Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Libert%C4%83%C8%9Bii_din_Timi%C8%99oara\">Libert\u0103\u021bii<\/a> (fosta <i>Pia\u021ba Paradei<\/i>) \u0219i Unirii (fosta <i>Pia\u021ba Domului<\/i>).<sup id=\"cite_ref-4\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>Au existat la vremea construirii pie\u021bei multe discu\u021bii privitoare la dimensiunea ei \u0219i la amplasarea bisericilor. \u00cen cele din urm\u0103 biserica <a title=\"Biserica Catolic\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Biserica_Catolic%C4%83\">romano-catolic\u0103<\/a> a fost amplasat\u0103 lateral de axul pie\u021bei, \u00een timp cea biserica <a title=\"Biserica Ortodox\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Biserica_Ortodox%C4%83\">ortodox\u0103<\/a> a fost amplasat\u0103 pe axul central.<sup id=\"cite_ref-hategan69_5-0\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen 1736 a \u00eenceput construc\u021bia <i>Catedralei episcopale romano-catolice<\/i>, arhitect fiind vienezul Fischer von Erlach (fiul).<sup id=\"cite_ref-6\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Unirii_din_Timi%C8%99oara#cite_note-6\">[6]<\/a><\/sup> \u00centre 1745 \u0219i 1748 a fost construit\u0103 \u00een stil baroc vienez \u0219i catedrala s\u00e2rbeasc\u0103. \u00cen 1754 a fost ridicat\u0103 cl\u0103direa Prefecturii vechi (actualul <i>Palat Baroc<\/i>), fiind ini\u021bial sediul guvernatorilor civili ai <a title=\"Banat\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Banat\">Banatului<\/a>.<sup id=\"cite_ref-pascu389_7-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Unirii_din_Timi%C8%99oara#cite_note-pascu389-7\">[7]<\/a><\/sup> At\u00e2t \u00een Pia\u021ba Unirii c\u00e2t \u0219i \u00een <a title=\"Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Libert%C4%83%C8%9Bii_din_Timi%C8%99oara\">Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii<\/a> s-au p\u0103strat o serie de cl\u0103diri din secolul al XVIII-lea, \u00eens\u0103 de multe ori doar interiorul s-a p\u0103strat \u00een forma original\u0103, iar fa\u021badele au fost modificate de-a lungul timpului.<sup id=\"cite_ref-8\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>La 1 noiembrie 1846, pianistul virtuoz <a title=\"Franz Liszt\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Franz_Liszt\">Franz Liszt<\/a> a poposit \u00een Timi\u0219oara, \u00een cadrul turneului despre care dorea s\u0103 fie ultimul din cariera sa. Primirea care i s-a f\u0103cut a fost deosebit\u0103, \u00een Pia\u021ba Domului ridic\u00e2ndu-i-se un arc de triumf, pe care erau \u00eenscrise cuvine de \u00eent\u00e2mpinare. Liszt a concertat la 2 noiembrie \u00een sala festiv\u0103 a prim\u0103riei, care se afla \u00een cl\u0103direa care \u00een prezent ad\u0103poste\u0219te cursurile primare ale <a title=\"Liceul Teoretic \u201eNikolaus Lenau\u201d din Timi\u0219oara\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Liceul_Teoretic_%E2%80%9ENikolaus_Lenau%E2%80%9D_din_Timi%C8%99oara\">Liceului \u201eNikolaus Lenau\u201d<\/a> (<a class=\"mw-selflink-fragment\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Unirii_din_Timi%C8%99oara#Cl\u0103direa_\u0219colii_primare_a_Liceului_\u201eNikolaus_Lenau\u201d\">vede\u021bi aici<\/a>).<sup id=\"cite_ref-9\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>Dup\u0103 retragerea din Banat a trupelor s\u00e2rbe\u0219ti, la 3 august 1919 trupele rom\u00e2ne intrate \u00een Timi\u0219oara s-au \u00eendreptat spre pia\u021b\u0103, unde urma s\u0103 se desf\u0103\u0219oare solemnitatea oficial\u0103 a <a title=\"Unirea Banatului cu Rom\u00e2nia\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Unirea_Banatului_cu_Rom%C3%A2nia\">Unirii<\/a>.<sup id=\"cite_ref-10\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen <a title=\"Rom\u00e2nia comunist\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83\">perioada comunist\u0103<\/a> a fost construit un bloc \u00een trepte \u00een apropiata Pia\u021b\u0103 M\u0103r\u0103\u0219ti, care se repercuteaz\u0103 din punct de vedere estetic negativ asupra Pie\u021bei Unirii, fiind u\u0219or vizibil.<sup id=\"cite_ref-11\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p><a title=\"\u0218erban Sturdza\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/%C8%98erban_Sturdza\">\u0218erban Sturdza<\/a> a contribuit la restaurarea pie\u021bei \u00een anii \u201980. Pentru meritele sale, i-a fost decernat \u00een 1987 Premiul UAR &#8211; <i>Renovare Pia\u021ba Unirii Timi\u0219oara &#8211; centrul istoric al ora\u0219ului, fa\u021bade, mobilier urban, iluminat artistic, planta\u021bii<\/i>.<\/p>\n<p>\u00cen decembrie 2010 a fost propus un proiect de reabilitare a Caz\u0103rmii, care consta \u00een ad\u0103ugarea unui imobil de sticl\u0103 \u00eenalt de 8 p\u00e2n\u0103 la 14 etaje. \u00cen \u00eent\u00e2lnirea informal\u0103 \u00een care a fost prezentat\u0103 de arhitectul Dorin \u0218tefan, ideea s-a lovit de dezaprobarea arhitec\u021bilor prezen\u021bi.<sup id=\"cite_ref-13\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>La \u00eenceputul anului 2013 a fost anun\u021bat un proiect amplu de reabilitare a centrului istoric al Timi\u0219oarei, \u00een cadrul c\u0103ruia urmau s\u0103 fie reabilitate patru pie\u021be, printre care \u0219i Pia\u021ba Unirii, \u0219i mai multe str\u0103zi.<sup id=\"cite_ref-16\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pia%C8%9Ba_Unirii_din_Timi%C8%99oara#cite_note-16\">[16]<\/a><\/sup> Proiectul a \u00eenceput \u00een octombrie 2013. \u00cen timp ce modificarea celorlalte pie\u021be va fi substan\u021bial\u0103 \u0219i str\u0103zile urmeaz\u0103 s\u0103 fie transformate \u00een zone pietonale, \u00een Pia\u021ba Unirii se vor face doar lucr\u0103ri de \u00eenlocuire a re\u021belelor subterane \u0219i a <a title=\"Pavaj\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Pavaj\">pavajului<\/a>.<sup id=\"cite_ref-17\" class=\"reference\"><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen februarie 2014, arheologii care lucrau \u00een Pia\u021ba Unirii au g\u0103sit por\u021biuni din pavaj \u0219i trotuare din c\u0103r\u0103mid\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul <a class=\"mw-redirect\" title=\"Secolul XIX\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Secolul_XIX\">secolului al XIX-lea<\/a>, despre care se crede c\u0103 duceau c\u0103tre dom. \u00cen aprilie \u00een pia\u021b\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 o descoperire arheologic\u0103 neobi\u0219nuit\u0103, o c\u0103mil\u0103 de la mijlocul <a class=\"mw-redirect\" title=\"Secolul XVI\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Secolul_XVI\">secolului al XVI-lea.<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pia\u021ba Unirii is the oldest historical market in Timi\u0219oara, decorated in baroque style. Throughout its history, the square has also been called Hauptplatz (Main Square), Domplatz (Dom Square) and Losonczy Square (after the comite \u0218tefan Losonci, killed in 1552 when the citadel was conquered by the Turks). The name Pia\u021ba Unirii was given to it in 1919, because the Romanian troops that entered Timi\u0219oara stopped here.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":408,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-112","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=112"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":497,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112\/revisions\/497"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/408"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=112"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=112"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/carolresidence.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=112"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}